Mai multe aici.
Se afișează postările cu eticheta feminine. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta feminine. Afișați toate postările
marți, 22 noiembrie 2011
duminică, 29 mai 2011
Locul meu
Recunosc, nu am mai scris si am cam neglijat blogul in ultima perioada, dar a fost pentru un scop nobil pentru confortul meu. Am fost super busy cu renovari si redecorari, dar a meritat din plin, pentru ca mi-am gasit micul meu coltisor de paradis, asa cum mi l-am imaginat dintotdeauna:
Si, desigur ca face parte din vis si:
Acum sunt pregatita sa revin cu forte proaspete, deci, pe curand! :)
Si, desigur ca face parte din vis si:
Acum sunt pregatita sa revin cu forte proaspete, deci, pe curand! :)
marți, 19 aprilie 2011
Noile produse Gerovital Plant
Clarra m-a invitat sa fac parte din echipa ei “Flori de colt” pentru testarea noilor produse Gerovital, campanie care a reusit sa adune o gramada de adepte si sa se bucure de o imensa popularitate. Felicitari Farmec pentru campanie, a dat posibilitatea mai multor consumatoare sa incerce produsele inainte sa le achizitioneze.
Nu imi doresc sub nicio forma sa intru in vreo polemica cu o companie producatoare de cosmetice, si cu atat mai mult, nu cu toate bloggaritele convertite de catre vreo companie, nu am nicio intentie in acest sens, cel putin atata timp cat am alternative in piata de a folosi produse care MIE imi trezesc increderea. Nu intamplator nu am alaturat nicio imagine acestei postari.
M-am molipsit de la buna mea prietena, Corina, careia ii cer ajutorul cand este vorba de a avea anumite dubii despre ingredientele diverselor produse cosmetice, mai ales cand mie insami mi se pare ceva dubios la ele.
Asa a fost de la inceput, cu produsele Gerovital pe care le-am primit si care au in compozitie o concentratie mare de iritanti si anume: phenethyl alcohol, parfum, hypericum perforatum flower leat/extract, Thymus serpillum extract, Equisetum arvense extract, alcohol, BHA. Acest ingredient BHA nu este acidul salicilic ci este un ingredient care poate fi cancerigen, iar despre asta s-a scris in Mutation Research and Genetic Toxicology and Environmental Mutagenesis.
Toate aceste ingrediente iritante se gasesc in produsele pe care eu le-am primit: Lapte vitaminizant demachiant, Ser contur ochi si buze, Crema hidratanta. BHA nu este in serul de ochi, in rest produsele parca sunt trase la indigo.
Phenethyl alcohol este folosit in industia cosmetic a pentru mirosul lui placut, si mai este folosit ca aditiv in fabricarea tigarilor. Unul dintre studiile care s-au facut in legatura cu toxicitatea lui si cu faptul ca este irritant s-a publicat in baza de date a The Physical and Theoretical Chemistry Laboratory Oxford University. Acest laborator nu este afiliat nici unei companii producatoare de cosmetice, rezultatele lor au fost considerate valide de FDA (Food and Drug Administration USA).
Am lasat un comentariu pe blogul unei cunoscute bloggarite pe care o urmaresc si care in postarea sa elogia demachiantul de la Gerovital, mentionand si ca acesta nu contine alcool. I-am atras atentia ca produsul contine destul de mult alcool, de fapt, si e cam aiurea sa scrie chestia asta, oricat de mult ii place ei produsul respectiv, iar ea mi-a transmis raspunsul celor de la Farmec:
Iata ce zic despre asta cei de la Farmec:
“In legatura cu prezenta alcoolului in formula, in cosmetica se foloseste o gama foarte larga de alcooli, deoarece acestia au diferite roluri: de conservare, de fixare a parfumului, alcooli grasi care sunt agenti de ingrosare si pot avea si rol hidratant etc. De exemplu, expresia “alcohol free” se refera la eliminarea alcoolului etilic din retea unui produs, care de obicei irita sau usuca tenul sensibil, insa nu inseamna neaparat ca nu exista un alt tip de alcool, de exemplu Benzyl alcohol.”
Inainte de a comenta acest raspuns vreau sa subliniez ca unii dintre cei mai iritanti alcooli sunt: benzyl alcohol, phenethyl alcohol, ethanol, denatured alcohol, ethyl alcohol, methanol, isopropyl si SD alcohol. Prea putin ma intereseaza ce roluri au alcooli in schimb ma intereseaza ce impact au ei asupra pielii mele. Exista conservanti neiritanti care se folosesc in cosmetica, nu e nevoie de alcool pentru asta, exista si ingrediente care pot da miros placut unui produs fara sa fie iritant (ex: extractul de castravete).
Mi s-a parut un raspuns plin de tupeu (mentionez ca nu am verificat veridicitatea raspunsului cu cei de la Farmec), dar nu m-ar mira sa fie formulat chiar de ei, si poate chiar intr-un document de tipul Q&A, dar nu inteleg cum pot sa vina cu acest raspuns de parca in 2011 inca nu am avea acces la informatie. Din fericire, exista o gramada de alternative de produse fara alcool si fara iritanti ale diverselor companii cosmetice.
Eu inteleg ca scopul oricarei afaceri si oricarui producator de orice fel de produs este acela de a face bani, dar iti trebuie mult tupeu sa arunci in piata niste “produse sigure” pe care le imbraci intr-un marketing agresiv si sa prostesti nestiutoarele cu sloganuri de genul “alcohol free”. Cel mai tare urasc exact acest fenomen de mintire/ prostire a populatiei. Atata timp cat te apuci de facut cosmetice, si decizi ca din asta vrei tu sa faci bani, macar fa lucrul acesta bine si corect, pentru absolut toate categoriile de consumatori, inclusiv acestia care se mai intereseaza de niste lucruri. Daca nu, atunci alegi sa faci alt ceva, de exemplu, tigari. Valabit pentru toate companiile cosmetice.
Nu vreau sa fac pe nimeni sa se razgandeasca in privinta produselor sau sa nu le mai cumpere, eram oarecum “obligata” macar moral sa imi exprim parerea despre ele, atata timp cat am ales sa le primesc. Nu vreau nici macar sa trag un semnal de alarma in privinta lor, doar am vazut la atatea dintre voi ce “minuni” fac, dar va spun ca sa stiti ca eu ma descotorosesc de ele si nu le dau nici la dusmani.
Editare ulterioara: Corina a cautat mai multe informatii despre acest ingredient si mi-a transmis urmatoarele: Phenoxyethanolul mai este folosit si pe post de conservat in cosmetice, iar in concentratii de 0.1% potentialul lui iritant este extrem de redus, dar ca sa aiba aceasta concentratie ar trebui sa fie listat pe una dintre ultimele 2-3 pozitii din lista de ingrediente, ceea ce nu este cazul.
Nu imi doresc sub nicio forma sa intru in vreo polemica cu o companie producatoare de cosmetice, si cu atat mai mult, nu cu toate bloggaritele convertite de catre vreo companie, nu am nicio intentie in acest sens, cel putin atata timp cat am alternative in piata de a folosi produse care MIE imi trezesc increderea. Nu intamplator nu am alaturat nicio imagine acestei postari.
M-am molipsit de la buna mea prietena, Corina, careia ii cer ajutorul cand este vorba de a avea anumite dubii despre ingredientele diverselor produse cosmetice, mai ales cand mie insami mi se pare ceva dubios la ele.
Asa a fost de la inceput, cu produsele Gerovital pe care le-am primit si care au in compozitie o concentratie mare de iritanti si anume: phenethyl alcohol, parfum, hypericum perforatum flower leat/extract, Thymus serpillum extract, Equisetum arvense extract, alcohol, BHA. Acest ingredient BHA nu este acidul salicilic ci este un ingredient care poate fi cancerigen, iar despre asta s-a scris in Mutation Research and Genetic Toxicology and Environmental Mutagenesis.
Toate aceste ingrediente iritante se gasesc in produsele pe care eu le-am primit: Lapte vitaminizant demachiant, Ser contur ochi si buze, Crema hidratanta. BHA nu este in serul de ochi, in rest produsele parca sunt trase la indigo.
Phenethyl alcohol este folosit in industia cosmetic a pentru mirosul lui placut, si mai este folosit ca aditiv in fabricarea tigarilor. Unul dintre studiile care s-au facut in legatura cu toxicitatea lui si cu faptul ca este irritant s-a publicat in baza de date a The Physical and Theoretical Chemistry Laboratory Oxford University. Acest laborator nu este afiliat nici unei companii producatoare de cosmetice, rezultatele lor au fost considerate valide de FDA (Food and Drug Administration USA).
Am lasat un comentariu pe blogul unei cunoscute bloggarite pe care o urmaresc si care in postarea sa elogia demachiantul de la Gerovital, mentionand si ca acesta nu contine alcool. I-am atras atentia ca produsul contine destul de mult alcool, de fapt, si e cam aiurea sa scrie chestia asta, oricat de mult ii place ei produsul respectiv, iar ea mi-a transmis raspunsul celor de la Farmec:
Iata ce zic despre asta cei de la Farmec:
“In legatura cu prezenta alcoolului in formula, in cosmetica se foloseste o gama foarte larga de alcooli, deoarece acestia au diferite roluri: de conservare, de fixare a parfumului, alcooli grasi care sunt agenti de ingrosare si pot avea si rol hidratant etc. De exemplu, expresia “alcohol free” se refera la eliminarea alcoolului etilic din retea unui produs, care de obicei irita sau usuca tenul sensibil, insa nu inseamna neaparat ca nu exista un alt tip de alcool, de exemplu Benzyl alcohol.”
Inainte de a comenta acest raspuns vreau sa subliniez ca unii dintre cei mai iritanti alcooli sunt: benzyl alcohol, phenethyl alcohol, ethanol, denatured alcohol, ethyl alcohol, methanol, isopropyl si SD alcohol. Prea putin ma intereseaza ce roluri au alcooli in schimb ma intereseaza ce impact au ei asupra pielii mele. Exista conservanti neiritanti care se folosesc in cosmetica, nu e nevoie de alcool pentru asta, exista si ingrediente care pot da miros placut unui produs fara sa fie iritant (ex: extractul de castravete).
Mi s-a parut un raspuns plin de tupeu (mentionez ca nu am verificat veridicitatea raspunsului cu cei de la Farmec), dar nu m-ar mira sa fie formulat chiar de ei, si poate chiar intr-un document de tipul Q&A, dar nu inteleg cum pot sa vina cu acest raspuns de parca in 2011 inca nu am avea acces la informatie. Din fericire, exista o gramada de alternative de produse fara alcool si fara iritanti ale diverselor companii cosmetice.
Eu inteleg ca scopul oricarei afaceri si oricarui producator de orice fel de produs este acela de a face bani, dar iti trebuie mult tupeu sa arunci in piata niste “produse sigure” pe care le imbraci intr-un marketing agresiv si sa prostesti nestiutoarele cu sloganuri de genul “alcohol free”. Cel mai tare urasc exact acest fenomen de mintire/ prostire a populatiei. Atata timp cat te apuci de facut cosmetice, si decizi ca din asta vrei tu sa faci bani, macar fa lucrul acesta bine si corect, pentru absolut toate categoriile de consumatori, inclusiv acestia care se mai intereseaza de niste lucruri. Daca nu, atunci alegi sa faci alt ceva, de exemplu, tigari. Valabit pentru toate companiile cosmetice.
Nu vreau sa fac pe nimeni sa se razgandeasca in privinta produselor sau sa nu le mai cumpere, eram oarecum “obligata” macar moral sa imi exprim parerea despre ele, atata timp cat am ales sa le primesc. Nu vreau nici macar sa trag un semnal de alarma in privinta lor, doar am vazut la atatea dintre voi ce “minuni” fac, dar va spun ca sa stiti ca eu ma descotorosesc de ele si nu le dau nici la dusmani.
Editare ulterioara: Corina a cautat mai multe informatii despre acest ingredient si mi-a transmis urmatoarele: Phenoxyethanolul mai este folosit si pe post de conservat in cosmetice, iar in concentratii de 0.1% potentialul lui iritant este extrem de redus, dar ca sa aiba aceasta concentratie ar trebui sa fie listat pe una dintre ultimele 2-3 pozitii din lista de ingrediente, ceea ce nu este cazul.
joi, 24 martie 2011
Premiul meu drag: Bobbi Brown Makeup Manual
Spre enorma mea fericire, am castigat cartea pe care mi-o doream de foarte mult timp, de la Anca Buzea.
In primul rand intalnirea cu ea a fost exceptionala, imi doream de foarte mult timp sa o cunosc personal. Este foooarte frumoasa si draguta, din toate punctele de vedere si nici nu stiu cum a trecut timpul stand de vorba cu ea.
Am citit cartea din scoarta in scoarta si stiu sigur ca voi reveni asupra unor pagini de nenumarate ori, in viitor.
Credeti-ma, este tot ceea ce ii trebuie unei pasionate de make up. Este o colectie impresionanta de sfaturi, pas cu pas, pornind de la nutritie si ingrijirea de baza a pielii si ajungand la jurnalul unui make up artist.
Am invatat o gramada de lucruri noi, pe care nu le stiam, sau mai rau, aveam impresia ca le stiam, dar erau gresite.
Spre exemplu, am considerat intotdeauna ca eu nu am nevoie de concelear sau pudra. Mi se pareau inutile pentru mine, pe de o parte pentru ca eu nu am cearcane, pete sau alte imperfectiuni, ba chiar tenul meu arata destul de ok, iar pudrei nu ii vedeam rostul, pentru ca eram multumita de cum se mentineau fondurile mele de ten preferate pentru o zi intreaga.
Ei bine, din carte am aflat ca rolul concelear-ului este acela de a ilumina zona de sub ochi, intrucat concelear-ul se alege cu o nuanta, chiar doua mai deschise decat culoarea tenului si astfel machiajul ochilor si al fetei "da altfel". Daca nu imi arata cineva chestia asta explicit, nu as fi recunoscut niciodata meritul acestui tip de produs.
Apoi, m-a mai impresionat foarte tare cat de bine este structurat fiecare capitol si element de make up si mai ales lectia privind ordinea aplicarii fiecarui produs cosmetic. Credeti-ma, niste pagini deosebit de utile si super structurate.
Am invatat, de asemenea, ca rujul se alege printre alte criterii si in functie de culoarea naturala a buzelor.
Ultima parte a cartii este dedicata artistilor si mai ales vietii de make up artist. Sunt sfaturi deosebit de utile, iar ceea ce m-a impresionat foarte tare este convingerea lui Bobbi Brown ca in aceasta meserie se invata incontinuu, iar talentul nu este suficient. Apoi, in spiritul cartii de a fi extrem de bine structurata, ea vorbeste pe rand despre make up-ul de televiziune si film, cel pentru fotografie, de podium sau al celebritatilor, si mai ales ofera sfaturi extrem de utile pentru colaborarea cu fiecare parte implicata in fiecare activitate de make up. De ce au nevoie fotografii, regizorii si cum se lucreaza cu celebritatile care stiu intotdeauna ce vor si ce este mai bine pentru ele.
Sfaturi extrem de utile si binevenite pentru cineva care isi doreste sa isi perfectioneze tehnica proprie de machiaj, sa invete lucruri noi si foarte bine punctate sau pentru cei care isi doresc o cariera in make up. Cartea asta este o comoara, iar eu voi incepe sa aplic tot ceea ce am invatat din ea, chiar de maine dimineata, pentru ca de maine am liber la make up, iar masuta mea pentru machiaj tocmai s-a imbogatit cu cateva produse de care refuzam sa stiu ca exista, pana acum (concelear si pudra), si desigur cu un colt rezervat special pentru carte. Stiti cum gatesc gospodinele cu cartea deschisa pe coltul mesei? O sa avem ceva in comun.
Anca, iti multumesc enorm pentru carte si pentru ca mi-ai oferit aceasta ocazie, si iti multumesc mult pentru dedicatia ta din suflet.
In primul rand intalnirea cu ea a fost exceptionala, imi doream de foarte mult timp sa o cunosc personal. Este foooarte frumoasa si draguta, din toate punctele de vedere si nici nu stiu cum a trecut timpul stand de vorba cu ea.
Am citit cartea din scoarta in scoarta si stiu sigur ca voi reveni asupra unor pagini de nenumarate ori, in viitor.
Credeti-ma, este tot ceea ce ii trebuie unei pasionate de make up. Este o colectie impresionanta de sfaturi, pas cu pas, pornind de la nutritie si ingrijirea de baza a pielii si ajungand la jurnalul unui make up artist.
Am invatat o gramada de lucruri noi, pe care nu le stiam, sau mai rau, aveam impresia ca le stiam, dar erau gresite.
Spre exemplu, am considerat intotdeauna ca eu nu am nevoie de concelear sau pudra. Mi se pareau inutile pentru mine, pe de o parte pentru ca eu nu am cearcane, pete sau alte imperfectiuni, ba chiar tenul meu arata destul de ok, iar pudrei nu ii vedeam rostul, pentru ca eram multumita de cum se mentineau fondurile mele de ten preferate pentru o zi intreaga.
Ei bine, din carte am aflat ca rolul concelear-ului este acela de a ilumina zona de sub ochi, intrucat concelear-ul se alege cu o nuanta, chiar doua mai deschise decat culoarea tenului si astfel machiajul ochilor si al fetei "da altfel". Daca nu imi arata cineva chestia asta explicit, nu as fi recunoscut niciodata meritul acestui tip de produs.
Apoi, m-a mai impresionat foarte tare cat de bine este structurat fiecare capitol si element de make up si mai ales lectia privind ordinea aplicarii fiecarui produs cosmetic. Credeti-ma, niste pagini deosebit de utile si super structurate.
Am invatat, de asemenea, ca rujul se alege printre alte criterii si in functie de culoarea naturala a buzelor.
Ultima parte a cartii este dedicata artistilor si mai ales vietii de make up artist. Sunt sfaturi deosebit de utile, iar ceea ce m-a impresionat foarte tare este convingerea lui Bobbi Brown ca in aceasta meserie se invata incontinuu, iar talentul nu este suficient. Apoi, in spiritul cartii de a fi extrem de bine structurata, ea vorbeste pe rand despre make up-ul de televiziune si film, cel pentru fotografie, de podium sau al celebritatilor, si mai ales ofera sfaturi extrem de utile pentru colaborarea cu fiecare parte implicata in fiecare activitate de make up. De ce au nevoie fotografii, regizorii si cum se lucreaza cu celebritatile care stiu intotdeauna ce vor si ce este mai bine pentru ele.
Sfaturi extrem de utile si binevenite pentru cineva care isi doreste sa isi perfectioneze tehnica proprie de machiaj, sa invete lucruri noi si foarte bine punctate sau pentru cei care isi doresc o cariera in make up. Cartea asta este o comoara, iar eu voi incepe sa aplic tot ceea ce am invatat din ea, chiar de maine dimineata, pentru ca de maine am liber la make up, iar masuta mea pentru machiaj tocmai s-a imbogatit cu cateva produse de care refuzam sa stiu ca exista, pana acum (concelear si pudra), si desigur cu un colt rezervat special pentru carte. Stiti cum gatesc gospodinele cu cartea deschisa pe coltul mesei? O sa avem ceva in comun.
Anca, iti multumesc enorm pentru carte si pentru ca mi-ai oferit aceasta ocazie, si iti multumesc mult pentru dedicatia ta din suflet.
sâmbătă, 15 ianuarie 2011
Favourite Parfumes
Am primit o noua provocare de la Andreea si de La Hanul Ancutei, si chiar ma gandeam ca nu prea am vorbit pana acum despre parfumurile preferate, desi la mine e simplu - ador Chanel.
1. In momentul asta cel mai mult imi place si sunt la a treia sticla: Mademoiselle Coco.
Pur si simplu ador acest parfum - nu este unul foarte tare, foarte usor dulceag, dar persista foarte bine, este destul de puternic, totusi (cred ca suna un pic contradictroiu, nu cred ca ma pricep la descris parfumuri).
Oricum, la majoritatea parfumurilor ador mirosul lasat pe gulerul hainelor sau mirosul care se imprastie la dus.
2. Chanel Chance Eau Fraiche
Am folosit si acest parfum foarte mult timp si cred ca o sa revin la el, la vara. Chiar mi se pare ca are un miros foarte proaspat si...foarte personal. Eram obsedata de el, imi placeau foarte tare si cizmulitele de vara ale lui tanti din afisul promotional. Sunt superbe, nu?
3. Chanel Allure
Acesta a fost un cadou de suflet de la Iubi, acum 2 Craciunuri in urma. Imi place foarte mult pentru mirosul sau puternic si foarte feminin. Stiu ca suna aiurea, insa anumite parfumuri mi se par respingatoare.
Acum, lasand Chanel de o parte, nu in aceeasi masura, ma incanta si:
1. In momentul asta cel mai mult imi place si sunt la a treia sticla: Mademoiselle Coco.
Pur si simplu ador acest parfum - nu este unul foarte tare, foarte usor dulceag, dar persista foarte bine, este destul de puternic, totusi (cred ca suna un pic contradictroiu, nu cred ca ma pricep la descris parfumuri).
Oricum, la majoritatea parfumurilor ador mirosul lasat pe gulerul hainelor sau mirosul care se imprastie la dus.
2. Chanel Chance Eau Fraiche
Am folosit si acest parfum foarte mult timp si cred ca o sa revin la el, la vara. Chiar mi se pare ca are un miros foarte proaspat si...foarte personal. Eram obsedata de el, imi placeau foarte tare si cizmulitele de vara ale lui tanti din afisul promotional. Sunt superbe, nu?
3. Chanel Allure
Acesta a fost un cadou de suflet de la Iubi, acum 2 Craciunuri in urma. Imi place foarte mult pentru mirosul sau puternic si foarte feminin. Stiu ca suna aiurea, insa anumite parfumuri mi se par respingatoare.
Acum, lasand Chanel de o parte, nu in aceeasi masura, ma incanta si:
vineri, 24 decembrie 2010
Minunatul meu cadou de Craciun
Le urez tutror dependentelor de beauty, tutror celor carora un micut produs preferat de beauty le face sa tresara, sa aiba parte de cadouri de Craciun care sa le aduca atata bucurie si emotie cum mi-a adus mie cadoul meu de Craciun.
Iar eu ii multumesc "Mosului" meu ca a ajuns sa accepte cu atata intelegere pasiunea mea destul de costisitoare.
Fond de ten Studio Sculpt - NC 25
Schimmer Blush - Sweet as Cocoa
Fard de pleoape - Beauty Marked
Ruj Satin - Myth
Iar eu ii multumesc "Mosului" meu ca a ajuns sa accepte cu atata intelegere pasiunea mea destul de costisitoare.
Fond de ten Studio Sculpt - NC 25
Schimmer Blush - Sweet as Cocoa
Fard de pleoape - Beauty Marked
Ruj Satin - Myth
joi, 23 decembrie 2010
THE 30 DAYS CHALLENGE (2)
Day 08 — A photo that makes you laugh De obicei, orice poza sau filmulet sau animalut pe viu ma induioseaza foarte mult, iar animalutele pot fi uneori atat de haioase: 
sau atat de haioase:
si pentru ca acesta este un blog de beauty, si atat de haioase:
Day 09 — Your favorite pair of shoes
In materie de pantofi, pentru mine, eleganta are un singur nume:
Day 10 — Current fashion/style you like
Day 11 — Bag you want to have
Day 12 — Your Favorite color
In materie de haine:
In materie de make up:
Day 13 — Photo of your fashion/style icon
Day 14 — Photo of a hairstyle/haircut you’d like to have
Si in materie de tunsori, Victoria Beckham m-a inspirat de foarte multe ori. Am fost tunsa chiar si scurt ca ea:
iar penultima mea tunsoare a fost:
sau atat de haioase:
si pentru ca acesta este un blog de beauty, si atat de haioase:
Day 09 — Your favorite pair of shoes
In materie de pantofi, pentru mine, eleganta are un singur nume:
Day 10 — Current fashion/style you like
Day 11 — Bag you want to have
Day 12 — Your Favorite color
In materie de haine:
In materie de make up:
Day 13 — Photo of your fashion/style icon
Day 14 — Photo of a hairstyle/haircut you’d like to have
Si in materie de tunsori, Victoria Beckham m-a inspirat de foarte multe ori. Am fost tunsa chiar si scurt ca ea:
iar penultima mea tunsoare a fost:
vineri, 19 noiembrie 2010
Dar eu sunt (inca) tanara...
Am fost miercuri la Sephora sa imi cumpar samponul si balsamul meu preferat Yes to Tomatoes, mi-am mai aruncat ochii pe niste truse noi de farduri Sephora, m-a intampinat un sales (tip) destul de ok si mult mult mai competent decat tutele peste care dau cel mai adesea in Sephora...
S-a intamplat ca tot el sa imi incaseze banii la casa, sa imi ambaleze "bidoanele" si sa imi ofere mostre de crema de zi si de noapte...de la Clarins...ce incantare, mi-am zis eu.
Ajung acasa, entuziasmata de creme si constat: 40+. Ohhh, my God!! Nu stiu cine m-a mai jignit asa in viata asta. Cum naiba? Am doar 27 de ani si o repulsie drastica fata de orice crema antirid, daramite sa fie si targetata. Si oricum arat mult mai tanara de 27 de ani. Eram in mall Baneasa si m-am asezat la o masa langa trei tipi, iar acestia faceau pariuri intre ei daca am 16 ani si comentau ostentativ la adresa mea. Asta pana cand a venit iubitul meu cu Burger King-ul.
40+! E revoltator! Daca vedeam asta in magazin ii aruncam mostrele in fata...Oamenii astia pur si simplu nu isi dau seama...
Barbat fiind, si oricat de competent parea si oricat ar fi stat cu nasul printre treburi d-astea femeiesti, tot nu o sa inteleaga el sufletul de femeie...
luni, 1 noiembrie 2010
Ce nu as purta...
Camelcutza m-a pus pe ganduri in legatura cu ce nu as purta niciodata si desi am aceste principii bine intiparite “in my dress code”, nu m-am gandit niciodata sa centralizez o lista, dar iata ca e o buna ocazie sa incerc, desi sigur mi-au scapat atatea:
- UGG – horror
- Geaca de fas - referitor la acestea, chiar nu am nimic impotriva lor, dar pur si simplu nu sunt genul meu on daily basis. Consider necesar ca orice femeie (deci si eu) sa aiba o geaca de fas mai groasa in sifonier. Eu o folosesc pe a mea doar cand merg la munte, toamna - iarna. Sa nu mai vorbesc insa de combinatia fatala tocuri cui cu varf ascutit cu geaca de fas si geanta imitatie de piele sau vinilin. Hm!
- Ruj rosu sau foarte inchis sau aprins la culoare
- Incaltaminte sport zi de zi. Port foarte rar incaltaminte sport (nu tenisi, pe care ii urasc), doar cand merg la munte sau fac sport si foarte foarte rar cand merg la cumparaturi la hypermarket.
- Caciula - asta nu port nici la munte macar. De fapt nu prea port nimic pe cap. Iarna trecuta, la -15 grade mi-am cumparat o palarie tricotata neagra, dar nu prea am purtat-o, desi imi place, mi se pare ok, dar strica volumul parului...iar baba...frumusete...you know.
- Prea multe culori simultan
- Sandale romane
- Prea multe accesorii – imi plac tinutele simple si destul de clasice (Coco, my dear). Nu port bijuterii, tinte, brizbrizuri
- Haine de lac
- Lady Gaga style – si aici nu m-as referi doar la tinutele sale de scena, pentru ca pot sa fac diferenta intre scena si real life. Adica eu stiu sa fac diferenta asta, pentru ca Lady Gaga sigur nu stie. Am vazut-o in niste tinute de strada…oooohh…de aceea am si simtit nevoia sa o mentionez. Pacat de vocea si melodiile sale…
In mod sigur mai sunt muuulte altele, dar tema este chiar haioasa, m-a bufnit rasul in timp ce scriam, inchipuindu-mi fel de fel…
- UGG – horror
- Geaca de fas - referitor la acestea, chiar nu am nimic impotriva lor, dar pur si simplu nu sunt genul meu on daily basis. Consider necesar ca orice femeie (deci si eu) sa aiba o geaca de fas mai groasa in sifonier. Eu o folosesc pe a mea doar cand merg la munte, toamna - iarna. Sa nu mai vorbesc insa de combinatia fatala tocuri cui cu varf ascutit cu geaca de fas si geanta imitatie de piele sau vinilin. Hm!
- Ruj rosu sau foarte inchis sau aprins la culoare
- Incaltaminte sport zi de zi. Port foarte rar incaltaminte sport (nu tenisi, pe care ii urasc), doar cand merg la munte sau fac sport si foarte foarte rar cand merg la cumparaturi la hypermarket.
- Caciula - asta nu port nici la munte macar. De fapt nu prea port nimic pe cap. Iarna trecuta, la -15 grade mi-am cumparat o palarie tricotata neagra, dar nu prea am purtat-o, desi imi place, mi se pare ok, dar strica volumul parului...iar baba...frumusete...you know.
- Prea multe culori simultan
- Sandale romane
- Prea multe accesorii – imi plac tinutele simple si destul de clasice (Coco, my dear). Nu port bijuterii, tinte, brizbrizuri
- Haine de lac
- Lady Gaga style – si aici nu m-as referi doar la tinutele sale de scena, pentru ca pot sa fac diferenta intre scena si real life. Adica eu stiu sa fac diferenta asta, pentru ca Lady Gaga sigur nu stie. Am vazut-o in niste tinute de strada…oooohh…de aceea am si simtit nevoia sa o mentionez. Pacat de vocea si melodiile sale…
In mod sigur mai sunt muuulte altele, dar tema este chiar haioasa, m-a bufnit rasul in timp ce scriam, inchipuindu-mi fel de fel…
luni, 18 octombrie 2010
Cocor Luxury Store NOOOTTT
Poza: de pe Bloom Biz
Astept de 2 ani de zile deschiderea "noului" Cocor "Luxury Store", ca sa am parte de cea mai mare dezamagire comerciala ever. Unde este luxul? Sigur nu aici. Unde este Chanel, Dior, Gucci, Vertu, Fendi, MAC?
Din pacate noul Cocor arata senzational doar ca arhitectura si decor, bani investiti pe care cel mai probabil nu si-i vor recupera in veci. In rest, magazinele sunt ca inainte, fabrici locale de confectii si un magazin Cerutti. Nu am nimic cu fabricile de confectii locale, ba chiar fac haine dragute, pe alocuri, dar ma asteptam la mult mai mult de la acest "super" magazin. La mult mai mult decat gasim la magazinul Obor. Au mai risipit, chipurile, un etaj intreg cu haine de designeri romanesti, veritabile haine de designer, genul care nu poate fi purtat pe strada, genul design de podium sau haine "neterminate" si fara tiv care costa in jur de 1700 de lei o camasa palton, ceva nedefinit...Singurele purtabile erau cele sub semnatura Cristina Nichita. In rest, haine foarte foarte batranicioase.
La etajul cu haine barbatesti sunt cateva costume si paltoane foarte dragute.
Cel mai tare de fapt, ma doare ca Mac a ratat intrarea pe piata din Romania, ceea ce era rezervat Cocor, la un moment dat, dar acum clar nici nu ar fi locul lor acolo...
Singurul lucru dragut sunt cafenelele de la fiecare etaj, decorate in stil clasic, dar atmosfera nu ma imbie deloc sa ma opresc la ele, intre o repriza de shopping.
Singurul brand de lux, dar absolut singurul, este Jacuzzi, cu cabine de dus de 10.000 de euro, si cam atat :(
Un articol senzational pe aceasi tema, in Gandul.
PS: Daca va pasioneaza grosolaniile acelea lipsite de feminitate care se cheama UGG, am vazut un magazin in care costau 250 de lei, ceea ce mi s-a parut putin pentru cat stiam eu ca ar costa.
marți, 14 septembrie 2010
Optinova mi-a dat teapa. Deschideti bine ochii!
Prin locul de munca la care lucrez sunt arondata la CMU, iar recent am aflat ca pot beneficia prin ei de consultanta optica, comanda lentile de contact si ochelari de vedere. M-am gandit sa incerc, sa apelez la ei si sa cer o cotatie.
Desigur, m-am aratat interesata de lentile de contact Bausch and Lomb colorate, cu dioptrii, pentru purtari de "un an", ca cele pe care mi le iau de 2-3 ani incoace de la Optinova. Raspunsul doamnei consultant de la CMU, in urma consultarii unui reprezentant Bausch and Lomb Romania a fost ca nu exista astfel de lentile, ci cel mult lentile pentru 30 de purtari in 3 luni. Eu am fotografiat folia in care au fost lentilele mele Bausch and Lomb Soflens cumparate de la Optinova.
Raspunsul doamnei consultant, documentat de un reprezentant Bausch and Lomb Romania si insotit de un articol de referinta din Jurnalul National a fost ca exact acestea sunt lentilele pentru 30 de purtari. Oau! Motivul este evident: multa lume considera net mai comode si mai ok lentilele de un an, iar pretul celor in cauza este putin peste 100 de lei, in timp ce minunatii de la Optinova cer 484 de lei pe cele de "un an", adica aceleasi de 30 de purtari in 3 luni.
Pericolul purtarii oricaror tipuri de lentile mai mult decat termenul lor de valabilitate este binecunoscut, iar netul este plin de astfel de avertizari. Se poate ajunge practic la pierderea retinei si pericole incredibile pentru vedere. Cei de la Optinova comit o crima cu premeditare.
Pur si simplu nu mai am puterea sa mai scriu discursuri de genul cum suntem manipulati, inselati si cum unii oameni care lucreaza in domeniul medical pana la urma, comit astfel de crime, cum nimeni nu da doi bani pe sanatatea noastra, in detrimentul propriilor buzunare. Ei bine nu, nu o sa dezvolt aceasta revolta. M-am simtit doar obligata sa scriu despre aceasta inselatorie, mai ales pentru promovarea gratuita si inselatoare pe care eu cu mana mea le-am facut-o celor de la Optinova. Sa scriu este tot ceea ce pot sa fac. Si o sa mai scriu si la ANPC si la Colegiul Medicilor.
Acum sper sa falimenteze si sa plateasca cu proprii ochii celor pe care poate i-au nenorocit. Eu am scapat. Mi-am facut control pentru restabilire dioptrii si am insistat sa priveasca medicul daca am vreo infectie sau e ceva in neregula...
PS: Articolul din Jurnalul National il gasiti aici. Si este din 2006, iar eu nu am cascat bine ochii si am crezut in cuvantul unor specialisti care lucreaza in domeniul medical, pana la urma. Poate ca uneori merit ceea ce mi se intampla...
Desigur, m-am aratat interesata de lentile de contact Bausch and Lomb colorate, cu dioptrii, pentru purtari de "un an", ca cele pe care mi le iau de 2-3 ani incoace de la Optinova. Raspunsul doamnei consultant de la CMU, in urma consultarii unui reprezentant Bausch and Lomb Romania a fost ca nu exista astfel de lentile, ci cel mult lentile pentru 30 de purtari in 3 luni. Eu am fotografiat folia in care au fost lentilele mele Bausch and Lomb Soflens cumparate de la Optinova.
Raspunsul doamnei consultant, documentat de un reprezentant Bausch and Lomb Romania si insotit de un articol de referinta din Jurnalul National a fost ca exact acestea sunt lentilele pentru 30 de purtari. Oau! Motivul este evident: multa lume considera net mai comode si mai ok lentilele de un an, iar pretul celor in cauza este putin peste 100 de lei, in timp ce minunatii de la Optinova cer 484 de lei pe cele de "un an", adica aceleasi de 30 de purtari in 3 luni.
Pericolul purtarii oricaror tipuri de lentile mai mult decat termenul lor de valabilitate este binecunoscut, iar netul este plin de astfel de avertizari. Se poate ajunge practic la pierderea retinei si pericole incredibile pentru vedere. Cei de la Optinova comit o crima cu premeditare.
Pur si simplu nu mai am puterea sa mai scriu discursuri de genul cum suntem manipulati, inselati si cum unii oameni care lucreaza in domeniul medical pana la urma, comit astfel de crime, cum nimeni nu da doi bani pe sanatatea noastra, in detrimentul propriilor buzunare. Ei bine nu, nu o sa dezvolt aceasta revolta. M-am simtit doar obligata sa scriu despre aceasta inselatorie, mai ales pentru promovarea gratuita si inselatoare pe care eu cu mana mea le-am facut-o celor de la Optinova. Sa scriu este tot ceea ce pot sa fac. Si o sa mai scriu si la ANPC si la Colegiul Medicilor.
Acum sper sa falimenteze si sa plateasca cu proprii ochii celor pe care poate i-au nenorocit. Eu am scapat. Mi-am facut control pentru restabilire dioptrii si am insistat sa priveasca medicul daca am vreo infectie sau e ceva in neregula...
PS: Articolul din Jurnalul National il gasiti aici. Si este din 2006, iar eu nu am cascat bine ochii si am crezut in cuvantul unor specialisti care lucreaza in domeniul medical, pana la urma. Poate ca uneori merit ceea ce mi se intampla...
miercuri, 1 septembrie 2010
Poveste cu final fericit si achizitie smart
Sunt femeie, deci imi place sa fac cumparaturi. Sigur ca ele pot fi si cumplit de stresante: atunci cand caut ceva anume si nu gasesc sau nu gasesc sa imi vina bine sau nu gasesc exact modelul pe care mi-l doresc sau il gasesc si ma dezamageste sau caut tot orasul si nu gasesc deloc. De aceea prefer sa colind prin magazine, si daca vad ceva care sa imi placa sa pot sa imi iau pe loc. Este de departe situatia ideala si deloc stresanta. Este un fel de a zgandari un pic destinul in favoarea mea.
S-a intamplat de foarte multe ori sa trec si pe langa lucruri, fara scopul de a-mi fi dorit sa imi iasa in cale, fie pentru ca nu aveam bani in acel moment, fie chiar imi erau de prisos. Nimic insa dramatic, un pic de oftica, sigur cunoasteti sentimentul, dar in maxim o saptamana "rana" s-a vindecat perfect si am si uitat de obiectul asupra caruia mi s-a pus pata.
Mi s-a intamplat insa weekend-ul trecut un lucru pe care nu l-am mai incercat pana acum. Am facut o pasiune nebuna, mistuitoare si instanta pentru o haina palton de la Debenhams. Pur si simplu mi s-a taiat rasuflarea cand am vazut-o pe manechinul acela de plastic, sinistru si fara chip si suflet si incapabil sa o aprecieze. Am probat-o si timpul s-a oprit in loc, nu mai exista absolut nimic in jurul meu. Tot universul era acea haina, adica tot universul ma cuprindea pe mine. Nu am putut sa ma despart de ea, adica implicit sa pun umerasul la loc, despartirea a fost crunta.
Povestea are un final extrem de fericit, pentru ca dincolo de pasiunile materiale si care imi iau mintile, in lumea reala iubesc si sunt iubita foarte mult de un om minunat si care cu timpul a invatat sa imi accepte aceste fite superficiale de femeie. Atat de mult incat a facut sa fie a mea.
Revenind cu picioarele pe pamant si in afara metaforei, totusi sincere, haina este extraordinara, materialul este senzational, foarte fin, la pipait se simte catifelat, este pana la genunchi si a mea este gri. Era si bej, de asemenea, foarte frumoasa, insa eu mai am vreo doua paltoane bej, aproximativ asemanatoare ca stil, dar nu atat de sofisticate sau atat de army style. Materialul insa, am impresia ca se sifoneaza destul de usor :( Vanzatoarea din Mall desigur ca nu s-a sinchisit sa o impatureasca cum trebuie si pana acasa se cam sifonase in sacosa, desi pusa pe umeras si-a revenit ok.
Am fost placut surprinsa sa gasesc modelul (Collection Debenhams) pe site-ul lor, la acelasi pret ca in magazinul de la noi (echivalentul a 40 de lire, adica).
Acum venirea toamnei mi se pare mult mai usor de suportat, ba chiar o astept cu interes, macar pana la prima purtare a hainei mele cele noi, la bratul aceluiasi om iubit.
S-a intamplat de foarte multe ori sa trec si pe langa lucruri, fara scopul de a-mi fi dorit sa imi iasa in cale, fie pentru ca nu aveam bani in acel moment, fie chiar imi erau de prisos. Nimic insa dramatic, un pic de oftica, sigur cunoasteti sentimentul, dar in maxim o saptamana "rana" s-a vindecat perfect si am si uitat de obiectul asupra caruia mi s-a pus pata.
Mi s-a intamplat insa weekend-ul trecut un lucru pe care nu l-am mai incercat pana acum. Am facut o pasiune nebuna, mistuitoare si instanta pentru o haina palton de la Debenhams. Pur si simplu mi s-a taiat rasuflarea cand am vazut-o pe manechinul acela de plastic, sinistru si fara chip si suflet si incapabil sa o aprecieze. Am probat-o si timpul s-a oprit in loc, nu mai exista absolut nimic in jurul meu. Tot universul era acea haina, adica tot universul ma cuprindea pe mine. Nu am putut sa ma despart de ea, adica implicit sa pun umerasul la loc, despartirea a fost crunta.
Povestea are un final extrem de fericit, pentru ca dincolo de pasiunile materiale si care imi iau mintile, in lumea reala iubesc si sunt iubita foarte mult de un om minunat si care cu timpul a invatat sa imi accepte aceste fite superficiale de femeie. Atat de mult incat a facut sa fie a mea.
Revenind cu picioarele pe pamant si in afara metaforei, totusi sincere, haina este extraordinara, materialul este senzational, foarte fin, la pipait se simte catifelat, este pana la genunchi si a mea este gri. Era si bej, de asemenea, foarte frumoasa, insa eu mai am vreo doua paltoane bej, aproximativ asemanatoare ca stil, dar nu atat de sofisticate sau atat de army style. Materialul insa, am impresia ca se sifoneaza destul de usor :( Vanzatoarea din Mall desigur ca nu s-a sinchisit sa o impatureasca cum trebuie si pana acasa se cam sifonase in sacosa, desi pusa pe umeras si-a revenit ok.
Am fost placut surprinsa sa gasesc modelul (Collection Debenhams) pe site-ul lor, la acelasi pret ca in magazinul de la noi (echivalentul a 40 de lire, adica).
Acum venirea toamnei mi se pare mult mai usor de suportat, ba chiar o astept cu interes, macar pana la prima purtare a hainei mele cele noi, la bratul aceluiasi om iubit.
luni, 9 august 2010
Ce fusta superba...
Am gasit-o pe Asos, la 22 de lire. Imi plac fustele creion, desi nu ma avantajeaza maxim, pentru ca sunt pitica :(, si in pluc am si soldurile mai late, adica exact NU fusta creion, dar ce conteaza, mie imi place mult stilul asta. Oricum port tocuri.
Astea sunt argumentele pro. Contraargumentele ar fi ca mai am cateva fuste stil creion, bine nu ca aceasta, dar...(oau, gandesc ca un barbat) si mai ales, nu este deloc momentul potrivit sa mai fac inca o achizitie online, presupunand pe langa costul in sine si transport, si comisioane...
Cred ca ma pot abtine, poate o sa imi fac candva modelul la croitor, pana la urma nu e deloc complicat sau cine stie ce inovatie...
Dar e dementiala, nu?
marți, 20 iulie 2010
Cum a putut MAC sa faca asta? sau Cum sa strici imaginea unui brand puternic?
Ador compania MAC, si asa cum am mai spus, cand imi plac produsele unei companii, urmaresc si strategia lor de piata si modul lor de a comunica cu consumatorul...de, pasiune profesionala. Si astfel pot sa apreciez si cand o dau in bara, iar daca eu pot sa evaluez chestia asta, inseamna ca paguba este chiar mare.
MAC a incheiat un parteneriat cu Rodarte pentru colectia cu numele Juarez, titlu inspirat dupa un orasel din Mexic, celebru pentru fabricile sale in care au avut loc de-a lungul timpului tot felul de masacre, crime si orgii sexuale fortate asupra unor tinere femei. Inclusiv in prezent, se spune ca femeile din acea zona sunt exploatate prin munca aproape inumana in fabricile din oras. Revenind, colectia Juarez se numeste Ghost Town and Factory, iar imaginea ei este absolut sinistra, intruchipand o tanara stafie, care arata foarte cripy si pe care se poate citi suferinta. Adica, in deplina corespondenta cu lumea cosmeticelor, fie ele si profesionale, pentru televiziune, MAC fiind recunoscuti pentru produsele sale utilizate inclusiv in cinematografie, produse care trebuie sa realizeze tot felul de machiaje de televiziune, sange, bube, vanatai. OK! Produsele MAC din colectie sunt sub forma unor farduri maronii, rosiatice, vinetii amestecate cu vinisoare rosii. Deloc subtil, nu-i asa? Fara toate aceste elemente, de produs, de imagine, de titulatura a colectiei, ar fi putut foarte bine fi suspectati de coincidenta sau deloc premeditare, insa, astfel este mai mult decat evident, nu-i asa?
Atat de evident incat cei de la MAC au declarat ca au vrut sa traga un semnal de alarma, intocmai asupra conditiei femeii, asupra asupririi si exploatarii sale, ba mai mult, ca vor dona un procent din incasarile din colectia lor.
Ok, sa o luam rational. Nu cred ca o femeie are nevoie ca de aer de tot felul de creme, produse de ingrijire, daramite de farduri. Da, cred asta cu tarie, iar exemplul bunicilor noastre sta foarte bine in picioare, desi nu contest ca erau foarte diferite conditiile generale, de mediu, poluare etc. O companie de produse pentru femei de cariera, moderne si in orice caz cu un anumit statut si nivel al veniturilor, in egala masura o companie de produse pentru make up artisti, fotomodele, televiziune, o lume glamour oricum, companie atat de mare si cu o imagine impecabila care se trezeste sa realizeze o astfel de campanie pentru femei care nu vor deveni niciodata clientele lor sau doar pentru ideea de feminitate asuprita, deci la pol total opus fata de ceea ce promoveaza respectiva companie, mi se pare un fapt destul de ipocrit si similar gestului de a oferi pantofi cu toc unor femei carora apa le-a luat casa si pe deasupra nici nu au vazut vreodata astfel de pantofi, caci de utilitate nu poate fi vorba. Nu imi pot imagina ca o astfel de companie a sperat la un beneficiu de imagine din colectia asta, pentru ca ceea ce au targetat ei este la polul total opus. Poate ca asta se intampla cand o companie are o imagine impecabila si o comunicare perfecta. Ajunge la un punct la care se rupe de realitate.
Din punct de vedere al imaginii, apreciez ca este o gafa monumentala, desi pe de alta parte, si obiectiv, as zice, asta nu va influenta parerea mea despre produsele lor, ci poate doar despre imaginea lor, care era "prea" impecabila, nu?
MAC a incheiat un parteneriat cu Rodarte pentru colectia cu numele Juarez, titlu inspirat dupa un orasel din Mexic, celebru pentru fabricile sale in care au avut loc de-a lungul timpului tot felul de masacre, crime si orgii sexuale fortate asupra unor tinere femei. Inclusiv in prezent, se spune ca femeile din acea zona sunt exploatate prin munca aproape inumana in fabricile din oras. Revenind, colectia Juarez se numeste Ghost Town and Factory, iar imaginea ei este absolut sinistra, intruchipand o tanara stafie, care arata foarte cripy si pe care se poate citi suferinta. Adica, in deplina corespondenta cu lumea cosmeticelor, fie ele si profesionale, pentru televiziune, MAC fiind recunoscuti pentru produsele sale utilizate inclusiv in cinematografie, produse care trebuie sa realizeze tot felul de machiaje de televiziune, sange, bube, vanatai. OK! Produsele MAC din colectie sunt sub forma unor farduri maronii, rosiatice, vinetii amestecate cu vinisoare rosii. Deloc subtil, nu-i asa? Fara toate aceste elemente, de produs, de imagine, de titulatura a colectiei, ar fi putut foarte bine fi suspectati de coincidenta sau deloc premeditare, insa, astfel este mai mult decat evident, nu-i asa?
Atat de evident incat cei de la MAC au declarat ca au vrut sa traga un semnal de alarma, intocmai asupra conditiei femeii, asupra asupririi si exploatarii sale, ba mai mult, ca vor dona un procent din incasarile din colectia lor.
Ok, sa o luam rational. Nu cred ca o femeie are nevoie ca de aer de tot felul de creme, produse de ingrijire, daramite de farduri. Da, cred asta cu tarie, iar exemplul bunicilor noastre sta foarte bine in picioare, desi nu contest ca erau foarte diferite conditiile generale, de mediu, poluare etc. O companie de produse pentru femei de cariera, moderne si in orice caz cu un anumit statut si nivel al veniturilor, in egala masura o companie de produse pentru make up artisti, fotomodele, televiziune, o lume glamour oricum, companie atat de mare si cu o imagine impecabila care se trezeste sa realizeze o astfel de campanie pentru femei care nu vor deveni niciodata clientele lor sau doar pentru ideea de feminitate asuprita, deci la pol total opus fata de ceea ce promoveaza respectiva companie, mi se pare un fapt destul de ipocrit si similar gestului de a oferi pantofi cu toc unor femei carora apa le-a luat casa si pe deasupra nici nu au vazut vreodata astfel de pantofi, caci de utilitate nu poate fi vorba. Nu imi pot imagina ca o astfel de companie a sperat la un beneficiu de imagine din colectia asta, pentru ca ceea ce au targetat ei este la polul total opus. Poate ca asta se intampla cand o companie are o imagine impecabila si o comunicare perfecta. Ajunge la un punct la care se rupe de realitate.
Din punct de vedere al imaginii, apreciez ca este o gafa monumentala, desi pe de alta parte, si obiectiv, as zice, asta nu va influenta parerea mea despre produsele lor, ci poate doar despre imaginea lor, care era "prea" impecabila, nu?
vineri, 16 iulie 2010
Ipocrizia in business-urile pentru femei
Ador industria cosmeticelor - ma pasioneaza la nivel de produs, marketing si management.Si asta sub perfecta constiinta si cunostiinta de cauza ca unicul scop al unui business este acela de a face bani. Si atat! Atat de cinic! Da, chiar si Mac face asta :)
Exista atatea produse cosmetice si de ingrijire, unele mai bune, mai eficiente, mai menite sa iti scoata in evidenta trasaturile, iar altele dimpotriva. In principal, consumatoarea vede, testeaza, da verdicte si basicly what you see is what you get si a doua oara nu mai cumperi daca nu iti convine. Companiile producatoare isi mareste profiturile, o companie mai mult decat alta, iar din ce in ce mai multe femei isi pun speranta in obtinerea unui look "upgradat". In cele mai multe cazuri rezultatele vin in timp real, instant (in cazul cosmeticelor) si tin de maiestria si talentul fiecarei consumatoare.
Dar nu pot sa suport si mi se pare maxima ipocrizie din partea companiilor producatoare de "suplimente nutritive" sau diverse produse care promit zeci de kilograme in minus, zero celulita si multa energie daca ingerezi diverse prafuri care inlocuiesc o masa, pastile si asa mai departe, desigur, toate 100% naturale. Astfel de companii se promoveaza sus si tare ca se preocupa maxim de sanatatea si aspectul potentialelor cliente (nu folosesc intamplator genul feminin), cand, hai sa fim seriosi, de fapt se preocupa de propria "visterie", prin maxima ipocrizie si inselaciune. Advertorialele lor arata de cele mai multe ori familii fericite, numai un zambet sau femei super fit dezmierdandu-se pe plaja. Si, Doamne, cat sunt de agresivi, si ce talent desavarsit au de a spala creiere si a vinde iluzii, intocmai persoanelor cele mai usor influentabile, a celor nesigure pe ele...
Bine ca am atata minte incat sa nu imi pun vreodata increderea in asa ceva.
Mi-a placut ca la un moment dat cineva spunea ca orice prost care amesteca doua buruieni si caruia nu i-ar da nimeni vreodata autorizatie de "medicament" isi pune pe produs eticheta de "supliment nutritiv".
PS: Nu stiu exact daca mi-am exprimat prea bine parerea si indignarea, dar nu as vrea sa dati cu pietre sau sa aud chestii de genul "si vitaminele sunt suplimente nutritive", "si mineralele sunt suplimente nutritive", "si ceaiurile sunt suplimente nutritive"...Eu m-am referit exclusiv la acele produse care vand o imagine slim, super fit, super glamour si carora chiar nu le pasa de toate aceste lucruri, ba dimpotriva. Ar fi in stare sa vanda si otrava la sticla care tin loc de o masa, si in felul acesta ar rezolva si problema reclamatiilor - 0 complains. Am incercat o paralela cu industria cosmetica tocmai pentru a nu mi se spune ca si aceasta din urma "vinde" aceleasi lucruri. Diferentele, mie mi se par ca de la cer la pamant.
Exista atatea produse cosmetice si de ingrijire, unele mai bune, mai eficiente, mai menite sa iti scoata in evidenta trasaturile, iar altele dimpotriva. In principal, consumatoarea vede, testeaza, da verdicte si basicly what you see is what you get si a doua oara nu mai cumperi daca nu iti convine. Companiile producatoare isi mareste profiturile, o companie mai mult decat alta, iar din ce in ce mai multe femei isi pun speranta in obtinerea unui look "upgradat". In cele mai multe cazuri rezultatele vin in timp real, instant (in cazul cosmeticelor) si tin de maiestria si talentul fiecarei consumatoare.
Dar nu pot sa suport si mi se pare maxima ipocrizie din partea companiilor producatoare de "suplimente nutritive" sau diverse produse care promit zeci de kilograme in minus, zero celulita si multa energie daca ingerezi diverse prafuri care inlocuiesc o masa, pastile si asa mai departe, desigur, toate 100% naturale. Astfel de companii se promoveaza sus si tare ca se preocupa maxim de sanatatea si aspectul potentialelor cliente (nu folosesc intamplator genul feminin), cand, hai sa fim seriosi, de fapt se preocupa de propria "visterie", prin maxima ipocrizie si inselaciune. Advertorialele lor arata de cele mai multe ori familii fericite, numai un zambet sau femei super fit dezmierdandu-se pe plaja. Si, Doamne, cat sunt de agresivi, si ce talent desavarsit au de a spala creiere si a vinde iluzii, intocmai persoanelor cele mai usor influentabile, a celor nesigure pe ele...
Bine ca am atata minte incat sa nu imi pun vreodata increderea in asa ceva.
Mi-a placut ca la un moment dat cineva spunea ca orice prost care amesteca doua buruieni si caruia nu i-ar da nimeni vreodata autorizatie de "medicament" isi pune pe produs eticheta de "supliment nutritiv".
PS: Nu stiu exact daca mi-am exprimat prea bine parerea si indignarea, dar nu as vrea sa dati cu pietre sau sa aud chestii de genul "si vitaminele sunt suplimente nutritive", "si mineralele sunt suplimente nutritive", "si ceaiurile sunt suplimente nutritive"...Eu m-am referit exclusiv la acele produse care vand o imagine slim, super fit, super glamour si carora chiar nu le pasa de toate aceste lucruri, ba dimpotriva. Ar fi in stare sa vanda si otrava la sticla care tin loc de o masa, si in felul acesta ar rezolva si problema reclamatiilor - 0 complains. Am incercat o paralela cu industria cosmetica tocmai pentru a nu mi se spune ca si aceasta din urma "vinde" aceleasi lucruri. Diferentele, mie mi se par ca de la cer la pamant.
miercuri, 16 iunie 2010
Vacanta mea de vis in Santorini
M-am intors din cea mai frumoasa vacanta din viata mea, cea la care am visat de 2 ani incoace.
Santorini este o insula vulcanica din Marea Egee, care apartine Greciei, cea mai mare dintre insulele cicladice. Peisajul este superb, insa destul de arid, iar insula este recunoscuta in principal pentru apusul deosebit din Oia si pentru vinurile sale.
Am locit 7 nopti in Kamari, este cea mai populara si populata de turisti localitate a insulei, celebra pentru plaja sa neagra. Insula este plina de peisaje in care muntele se revarsa in mare, mare extrem de limpede si de un albastru ca de cerneala.
Capitala insulei este Fira, o localitate cu stradute exotice, extrem de inguste si pline pline de terase, hoteluri si magazine de suveniruri sau de bijuterii si pielarie. Am vazut o gramada de genti foarte dragute din piele extrem de moale si catifelata la preturi intre 150 si 300 de euro. Foarte asemanatoare cu Fira este si localitatea Oia, de asemenea un centru comercial, vestita pentru apusul deosebit. soarele coboara efectiv spre mare si se ascunde in spatele unei insule. In Fira si Oia preturile la restaurante sunt cele mai ridicate din toata insula, insa la capitolul restaurante, taverne, cea mai ofertanta si placuta zona este de departe Kamari. De-a lungul plajei sunt zeci de taverne cu terase cu mancare traditionala sau italiana la preturi mult mai ok - o cina pentru 2 persoane cu aperitiv salata greceasca sau branza feta la gratar (o minunatie de aperitiv, chiar deosebit), cate un fel principal de pui sau peste cu garnitura inclusa si cate o bere sau suc sau o carafa de vin local costa in jur de 30 - 40 de euro. Recunosc ca oamenii de la tavernele de aici au un stil aparte de a trage de oamenii care traverseaza plaja, sunt extrem de insistenti in a te imbia sa iei masa la terasele lor, aproape ca te trag de mana. Unele taverne aveau chiar oameni care doar cu asta se ocupau - sa invite turistii sa studieze meniurile si sa ia masa la ei. Cu toate acestea nu poti sa te superi pe ei, au un farmec al lor si nu se simt jigniti daca nu le accepti propunerea, sunt destul de prietenosi. Unii ne intrebau de unde sutem, iar cand auzeau de Romania intrebau "Ce faci? bine?" intr-o romana destul de buna. Oricum, majoritatea celor care lucreaza la terase nu sunt greci, sunt oameni din diverse tari, am intalnit inclusiv romani, destul de multi care lucrau 6 luni pe insula. In Kamari sunt de asemenea, o gramada de supermarketuri cu preturi un pic mai scumpe decat in Romania, insa accesibile pentru o mica gustare sau pentru bauturi necesare in camera de hotel. Comparativ cu Romania, o sticla de Coca Cola de 1,5 litri costa la supermarket 1,7 euro.
O alta atractie a insulei Santorini este plaja rosie, cu ceva efort pentru a ajunge la ea, insa merita din plin. Insula Santorini este premiata pentru plajele sale deosebite, inclusiv pentru plaja alba si plaja indragostitilor, insa la acestea din urma, accesul se face din pacate doar de pe vasul de croaziera.
Un peisaj mai deosebit il constituie si Ancient Thira, partea antica a insulei care se afla la cateva sute de metri, pe un munte inalt. Se poate urca pe jos, din Kamari, pe un drum accesibil, pietruit (circa o ora si jumatate de urcus lejer) sau cu magarusi sau cu autocare locale, sau desigur cu masini sau scootere inchiriate. Este foarte interesant de observat ruinele asezamintelor de acum mii de ani, inclusiv ruina unui amfiteatru. La fiecare monument se afla placute explicative, deosebit de interesant.
Un loc excelent pentru plaja mi s-a parut localitatea Perissa. Plaja este tot neagra, insa mult mai fina decat cea din Kamari, iar intrarea in apa este de departe mult mai lejera si mai putin abrupta, iar fundul marii parca este din ciment, extrem de comod pentru balaceala. Apa este de asemenea foarte limpede si plina de pestisori care inoata printre picioarele celor aflati in apa. Soarele era extrem de arzator, chiar daca temperatura era foarte putin peste 30 de grade, insa insula este arida, cum am mai spus, fiind o insula de origine vulcanica.
Neaparat nu trebuie ratata excursia pana la far, pentru ca in zona aceasta peisajul este superb. Este unul dintre cele mai inalte puncte ale insulei, iar peisajul marii si al insulelor din jur este extraordinar, de nedescris in cuvinte.
Insula mai dispune de o serie de atractii si mici localitati fiecare cu povestea ei. Sunt de neratat localitatile Pyrgos, cu un vechi castel de vizitat, Imerovigli, localitate aflata intre Oia si Fira, poate cea mai de fite localitate a insulei, Mesa Gonia, orasul fantomelor cu o legenda extrem de impresionanta. Ultima eruptie a vulcanului insulei a avut loc in anii '50, ocazie cu care s-a produs si un mare cutremur care a distrus aproape integral insula. In Mesa Gonia au supravietuit cateva familii care continua sa traiasca si astazi in aceleasi locuri. Oricum, in anii '80 insula a fost practic reconstruita si arata ca in zilele noastre.
M-a incantat extrem de tare si croaziera in jurul insulei, ocazie cu care am vizitat si insula Nea Kameni, este insula pe care se afla cele 4 vulcani, inclusiv vulcanul prinicpal, inca activ si care fumega sulf in 2 locuri. Insula s-a desprins de Santorini la ultima eruptie, in anii '50. Este o insula extrem de arida, nepopulata.
Urmatoarea oprire a vasului de croaziera a fost in Palia Kameni, o zona cu izvoare termale dar la adancime extrem de mare, de aproape 200 de metri, unde cei care s-au aventurat sa inoate au avut parte de momente exceptionale (nu este si cazul meu, nu stiu sa inot, si oricat de tare mi-ar placea sa stau in apa, mi-e frica de ea). De aici am pornit catre insula Thirassia, unde din port pana in capitala Manolas am urcat 150 de trepte, extrem de solicitant drumul, urcusul, mai ales pe caldurile toride care erau.
Am avut parte de apusul din Oia de 2 ori - o data in cadrul croazierei, vazut de pe mare, si o data vazut chiar din Oia. Recunosc ca mai impresionant mi s-a parut vazut de pe insula, mai mult decat vazut de pe mare.
Nu vreau sa ma apuc acum sa tin lectii moraliste sau sa compar turismul lor cu turismul nostru, insa diferente clare sunt. Oamenii care servesc la mese sunt mult mai senini, mai prietenosi, dar chiar daca nu pun intotdeauna bautura in pahare, ci lasa sticla si paharul langa tine, sau aduc tacamurile intr-un cosulet si nu se mai obosesc sa le puna in fata ta, in partea dreapta, se vad totusi difernte cu puncte in plus pentru ai lor...Insula este plina de agentii de turism are iti ofera sfaturi, pun la dispozitie harti ale insulei la discretie si gratuit, sistemul lor de transport este extrem de bine organizat si foarte intuitiv, si asta pentru o insula de 73 de km2.
Am stat intr-un hotel de 3 stele, in care camerele nu aratau chiar ca pe site-ul lor, iar micul dejun a fost acelasi in fiecare zi, aceasi sunca, acelasi cascaval si tot restul, insa destul de ok. Pot sa spun ca hotelurile lor de 3 stele sunt cam ca la noi, insa mult mult mai curate - schimbau prosoapele zilnic, iar asternuturile o data la 3 zile.
Cum am mai spus, m-a impresionat sistemul lor de transport public, foarte bine organizat. de fapt nu cred ca e tocmai public, cred ca e organizat de o companie de turism. Nodul de transport este in Fira, capitala insulei. Din orice localitate din Santorini se poate ajunge in Fira, iar de aici se schimba autocarul catre indiferent ce alta localitate. Autocarele sunt mari, au aer conditionat, iar programul lor (din jumatate in jumatate de ora) este afisat peste tot. Biletele se elibereaza direct in autocar de catre un ajutor de sofer, iar costul lor este intre 1,4 si 2 euro de persoana/ drum. De pe plaja din Kamari, pentru a ajunge pe plaja din Perissa se poate lua un vaporas, iar costul unei calatorii este de 4 euro. Aceasta este varianta cea mai rapida si mai convenabila in acest caz. Pe insula se gasesc si foarte multe centre de inchiriat diverse masini, la preturi foarte convenabile, intre 25 si 40 de euro pe zi, insa negociabil daca se inchiriaza pe cel putin 3 zile.
In Santorini se gasesc foarte multe biserici, celebrele turnuri albastre locale. Sunt 365 de biserici la o populatie de peste 10 mii de locuitori. Majoritatea sunt insa inchise publicului, de cand una dintre ele a fost pradata acum cativa ani, iar pagubele fiind insemnate, fiind furate icoane si monumente extrem de valoroase prin vechimea lor. O data pe an, insa, fiecare biserica organizeaza o mare petrecere pentru tot publicul, in ziua in care este sarbatorit patronul bisericii respective.
Am avut parte intr-adevar de un concediu superb, in niste locuri extraordinare, iar asta a insemnat enorm pentru mine.
Imi dau seama ca este un post lung si inutil pentru cei care nu au vazut Santorini sau nici macar nu se gandesc sa il viziteze, insa pentru sufletul meu inseamna enorm de mult sa retraiesc aceste superbe amintiri. Am observat si ca traiesc o tresarire aparte pentru etnicul grecesc, in mod sigur datorita radacinilor mele (bunicul meu a fost grec). Cumva m-a emotionat locul acesta, m-a emotionat muzica lor, ador mancarea lor...totul mi-a priit maxim aici. Desigur nu m-am putut abtine si pe langa suvenirurile si condimentele cumparate mi-am luat si 2 farduri pentru ochi de la Korres, marca lor nationala de cosmetice, dar voi scrie un review separat despre ele, cu siguranta, ca doar ma stiti.
Santorini este o insula vulcanica din Marea Egee, care apartine Greciei, cea mai mare dintre insulele cicladice. Peisajul este superb, insa destul de arid, iar insula este recunoscuta in principal pentru apusul deosebit din Oia si pentru vinurile sale.
Am locit 7 nopti in Kamari, este cea mai populara si populata de turisti localitate a insulei, celebra pentru plaja sa neagra. Insula este plina de peisaje in care muntele se revarsa in mare, mare extrem de limpede si de un albastru ca de cerneala.
Capitala insulei este Fira, o localitate cu stradute exotice, extrem de inguste si pline pline de terase, hoteluri si magazine de suveniruri sau de bijuterii si pielarie. Am vazut o gramada de genti foarte dragute din piele extrem de moale si catifelata la preturi intre 150 si 300 de euro. Foarte asemanatoare cu Fira este si localitatea Oia, de asemenea un centru comercial, vestita pentru apusul deosebit. soarele coboara efectiv spre mare si se ascunde in spatele unei insule. In Fira si Oia preturile la restaurante sunt cele mai ridicate din toata insula, insa la capitolul restaurante, taverne, cea mai ofertanta si placuta zona este de departe Kamari. De-a lungul plajei sunt zeci de taverne cu terase cu mancare traditionala sau italiana la preturi mult mai ok - o cina pentru 2 persoane cu aperitiv salata greceasca sau branza feta la gratar (o minunatie de aperitiv, chiar deosebit), cate un fel principal de pui sau peste cu garnitura inclusa si cate o bere sau suc sau o carafa de vin local costa in jur de 30 - 40 de euro. Recunosc ca oamenii de la tavernele de aici au un stil aparte de a trage de oamenii care traverseaza plaja, sunt extrem de insistenti in a te imbia sa iei masa la terasele lor, aproape ca te trag de mana. Unele taverne aveau chiar oameni care doar cu asta se ocupau - sa invite turistii sa studieze meniurile si sa ia masa la ei. Cu toate acestea nu poti sa te superi pe ei, au un farmec al lor si nu se simt jigniti daca nu le accepti propunerea, sunt destul de prietenosi. Unii ne intrebau de unde sutem, iar cand auzeau de Romania intrebau "Ce faci? bine?" intr-o romana destul de buna. Oricum, majoritatea celor care lucreaza la terase nu sunt greci, sunt oameni din diverse tari, am intalnit inclusiv romani, destul de multi care lucrau 6 luni pe insula. In Kamari sunt de asemenea, o gramada de supermarketuri cu preturi un pic mai scumpe decat in Romania, insa accesibile pentru o mica gustare sau pentru bauturi necesare in camera de hotel. Comparativ cu Romania, o sticla de Coca Cola de 1,5 litri costa la supermarket 1,7 euro.
O alta atractie a insulei Santorini este plaja rosie, cu ceva efort pentru a ajunge la ea, insa merita din plin. Insula Santorini este premiata pentru plajele sale deosebite, inclusiv pentru plaja alba si plaja indragostitilor, insa la acestea din urma, accesul se face din pacate doar de pe vasul de croaziera.
Un peisaj mai deosebit il constituie si Ancient Thira, partea antica a insulei care se afla la cateva sute de metri, pe un munte inalt. Se poate urca pe jos, din Kamari, pe un drum accesibil, pietruit (circa o ora si jumatate de urcus lejer) sau cu magarusi sau cu autocare locale, sau desigur cu masini sau scootere inchiriate. Este foarte interesant de observat ruinele asezamintelor de acum mii de ani, inclusiv ruina unui amfiteatru. La fiecare monument se afla placute explicative, deosebit de interesant.
Un loc excelent pentru plaja mi s-a parut localitatea Perissa. Plaja este tot neagra, insa mult mai fina decat cea din Kamari, iar intrarea in apa este de departe mult mai lejera si mai putin abrupta, iar fundul marii parca este din ciment, extrem de comod pentru balaceala. Apa este de asemenea foarte limpede si plina de pestisori care inoata printre picioarele celor aflati in apa. Soarele era extrem de arzator, chiar daca temperatura era foarte putin peste 30 de grade, insa insula este arida, cum am mai spus, fiind o insula de origine vulcanica.
Neaparat nu trebuie ratata excursia pana la far, pentru ca in zona aceasta peisajul este superb. Este unul dintre cele mai inalte puncte ale insulei, iar peisajul marii si al insulelor din jur este extraordinar, de nedescris in cuvinte.
Insula mai dispune de o serie de atractii si mici localitati fiecare cu povestea ei. Sunt de neratat localitatile Pyrgos, cu un vechi castel de vizitat, Imerovigli, localitate aflata intre Oia si Fira, poate cea mai de fite localitate a insulei, Mesa Gonia, orasul fantomelor cu o legenda extrem de impresionanta. Ultima eruptie a vulcanului insulei a avut loc in anii '50, ocazie cu care s-a produs si un mare cutremur care a distrus aproape integral insula. In Mesa Gonia au supravietuit cateva familii care continua sa traiasca si astazi in aceleasi locuri. Oricum, in anii '80 insula a fost practic reconstruita si arata ca in zilele noastre.
M-a incantat extrem de tare si croaziera in jurul insulei, ocazie cu care am vizitat si insula Nea Kameni, este insula pe care se afla cele 4 vulcani, inclusiv vulcanul prinicpal, inca activ si care fumega sulf in 2 locuri. Insula s-a desprins de Santorini la ultima eruptie, in anii '50. Este o insula extrem de arida, nepopulata.
Urmatoarea oprire a vasului de croaziera a fost in Palia Kameni, o zona cu izvoare termale dar la adancime extrem de mare, de aproape 200 de metri, unde cei care s-au aventurat sa inoate au avut parte de momente exceptionale (nu este si cazul meu, nu stiu sa inot, si oricat de tare mi-ar placea sa stau in apa, mi-e frica de ea). De aici am pornit catre insula Thirassia, unde din port pana in capitala Manolas am urcat 150 de trepte, extrem de solicitant drumul, urcusul, mai ales pe caldurile toride care erau.
Am avut parte de apusul din Oia de 2 ori - o data in cadrul croazierei, vazut de pe mare, si o data vazut chiar din Oia. Recunosc ca mai impresionant mi s-a parut vazut de pe insula, mai mult decat vazut de pe mare.
Nu vreau sa ma apuc acum sa tin lectii moraliste sau sa compar turismul lor cu turismul nostru, insa diferente clare sunt. Oamenii care servesc la mese sunt mult mai senini, mai prietenosi, dar chiar daca nu pun intotdeauna bautura in pahare, ci lasa sticla si paharul langa tine, sau aduc tacamurile intr-un cosulet si nu se mai obosesc sa le puna in fata ta, in partea dreapta, se vad totusi difernte cu puncte in plus pentru ai lor...Insula este plina de agentii de turism are iti ofera sfaturi, pun la dispozitie harti ale insulei la discretie si gratuit, sistemul lor de transport este extrem de bine organizat si foarte intuitiv, si asta pentru o insula de 73 de km2.
Am stat intr-un hotel de 3 stele, in care camerele nu aratau chiar ca pe site-ul lor, iar micul dejun a fost acelasi in fiecare zi, aceasi sunca, acelasi cascaval si tot restul, insa destul de ok. Pot sa spun ca hotelurile lor de 3 stele sunt cam ca la noi, insa mult mult mai curate - schimbau prosoapele zilnic, iar asternuturile o data la 3 zile.
Cum am mai spus, m-a impresionat sistemul lor de transport public, foarte bine organizat. de fapt nu cred ca e tocmai public, cred ca e organizat de o companie de turism. Nodul de transport este in Fira, capitala insulei. Din orice localitate din Santorini se poate ajunge in Fira, iar de aici se schimba autocarul catre indiferent ce alta localitate. Autocarele sunt mari, au aer conditionat, iar programul lor (din jumatate in jumatate de ora) este afisat peste tot. Biletele se elibereaza direct in autocar de catre un ajutor de sofer, iar costul lor este intre 1,4 si 2 euro de persoana/ drum. De pe plaja din Kamari, pentru a ajunge pe plaja din Perissa se poate lua un vaporas, iar costul unei calatorii este de 4 euro. Aceasta este varianta cea mai rapida si mai convenabila in acest caz. Pe insula se gasesc si foarte multe centre de inchiriat diverse masini, la preturi foarte convenabile, intre 25 si 40 de euro pe zi, insa negociabil daca se inchiriaza pe cel putin 3 zile.
In Santorini se gasesc foarte multe biserici, celebrele turnuri albastre locale. Sunt 365 de biserici la o populatie de peste 10 mii de locuitori. Majoritatea sunt insa inchise publicului, de cand una dintre ele a fost pradata acum cativa ani, iar pagubele fiind insemnate, fiind furate icoane si monumente extrem de valoroase prin vechimea lor. O data pe an, insa, fiecare biserica organizeaza o mare petrecere pentru tot publicul, in ziua in care este sarbatorit patronul bisericii respective.
Am avut parte intr-adevar de un concediu superb, in niste locuri extraordinare, iar asta a insemnat enorm pentru mine.
Imi dau seama ca este un post lung si inutil pentru cei care nu au vazut Santorini sau nici macar nu se gandesc sa il viziteze, insa pentru sufletul meu inseamna enorm de mult sa retraiesc aceste superbe amintiri. Am observat si ca traiesc o tresarire aparte pentru etnicul grecesc, in mod sigur datorita radacinilor mele (bunicul meu a fost grec). Cumva m-a emotionat locul acesta, m-a emotionat muzica lor, ador mancarea lor...totul mi-a priit maxim aici. Desigur nu m-am putut abtine si pe langa suvenirurile si condimentele cumparate mi-am luat si 2 farduri pentru ochi de la Korres, marca lor nationala de cosmetice, dar voi scrie un review separat despre ele, cu siguranta, ca doar ma stiti.
duminică, 6 iunie 2010
Pentru sufletul meu de femeie...
Ieri a fost ziua mea, am implinit 27 de ani. As fi preferat sa implinesc 23, insa asta este, timpul trece...
Nu e cazul sa o dau pe depresii, pentru ca oricum nu ma simt rau deloc. Pentru sufletul meu de femeie, ieri am primit cea mai frumoasa urare de la o colega de-a mea, care se pare ca m-a ghicit: "La multi ani! Sa fii mereu fericita, sanatoasa, iubita si...fitoasa..." Iata ca cineva ma intelege, ba chiar ma incurajeaza. De obicei uraraea este fix pe dos, nu? Nu pot sa descriu cum m-a atins la sufletul meu de femeie addicted si destul de beauty implinita, dar in cautare de make up de fite si care viseaza la geanta Hermes sau pantofii Louboutin, aceasta urare...Voi sigur ma intelegeti.
De maine chiar sunt in concediu, a sosit si clipa cea mare. Fara niciun pic de cinism, insa, le urez tutror celor care sunt inca in sesiune multa bafta. Eu personal le invidiez, nu am trait pana acum o perioada de rutina de zi cu zi mai frumoasa ca in facultate. Iar vara vine oricum pentru toata lumea :)
Nu e cazul sa o dau pe depresii, pentru ca oricum nu ma simt rau deloc. Pentru sufletul meu de femeie, ieri am primit cea mai frumoasa urare de la o colega de-a mea, care se pare ca m-a ghicit: "La multi ani! Sa fii mereu fericita, sanatoasa, iubita si...fitoasa..." Iata ca cineva ma intelege, ba chiar ma incurajeaza. De obicei uraraea este fix pe dos, nu? Nu pot sa descriu cum m-a atins la sufletul meu de femeie addicted si destul de beauty implinita, dar in cautare de make up de fite si care viseaza la geanta Hermes sau pantofii Louboutin, aceasta urare...Voi sigur ma intelegeti.
De maine chiar sunt in concediu, a sosit si clipa cea mare. Fara niciun pic de cinism, insa, le urez tutror celor care sunt inca in sesiune multa bafta. Eu personal le invidiez, nu am trait pana acum o perioada de rutina de zi cu zi mai frumoasa ca in facultate. Iar vara vine oricum pentru toata lumea :)
sâmbătă, 1 mai 2010
Scott Barnes Make up Artist
Am inceput sa urmaresc tutoriale de make up pe Youtube, pentru ca desi sunt multumita cu ce imi pot fauri pe propriul ten, cu siguranta intotdeauna este loc de mult mai bine. Urmaresc tutoriale basics despre aplicarea cremei de fata, a fondului ten sau a blushului pana la chestii foarte sofisticate cum ar fi smokey eyes sau blending-ul in general.
L-am descoperit astfel pe Scott Barnes care are cateva tutoriale si sfaturi extrem de utile. Este make-up artistul lui Jennifer Lopez si are si o linie proprie de cosmetice. Modelul pe care l-a folosit pentru tutoriale este de asemenea, o blonda foarte frumoasa.
Scott este absolut adorabil si forte talentat si haios pe alocuri.
Adevarul este ca sunt placut impresionata de ceea ce ofera internetul in zilele noastre si cate chestii utile pentru orice femeie se pot gasi. In conditiile astea, cunosc cateva femei care nu au absolut nicio scuza. Nici eu nu as fi crezut acum cativa ani (putini) ca voi deveni atat de addicted. Acum nu ma vad o zi stand departe de tastatura sau macar de internetul pe telefon.
duminică, 18 aprilie 2010
Marion Cotillard for Dior
Nu mi-a placut Marion Cotillard in filmele in care am vazut-o. Ca idee preconceputa si poate si datorita rolurilor pe care le-a avut, mi s-a parut genul acela de tarancuta neingrijita si naiva, deloc genul sofisticat de femeie care imi place mie.
Ei bine, cu toate acestea, casa Dior a vazut imaginea opusa celei intiparite mie, si astfel Marion Cotilard este imagine Dior a acestui sezon si recunosc ca arata senzational, spectaculos, adorabil. Filmuletul Dior al ultimei colectii este disponibil intr-o aplicatie speciala pentru iPhone.
Ei bine, cu toate acestea, casa Dior a vazut imaginea opusa celei intiparite mie, si astfel Marion Cotilard este imagine Dior a acestui sezon si recunosc ca arata senzational, spectaculos, adorabil. Filmuletul Dior al ultimei colectii este disponibil intr-o aplicatie speciala pentru iPhone.
vineri, 12 martie 2010
Army style
Imi place la nebunie stilul army in moda feminina. Mi se pare extraordinar si ca da un aer cu totul aparte. In contrast cu ceea ce reprezinta, mie mi se pare extrem de feminin, super chic, insa este adevarat ca nu avantajeaza orice silueta si orice femeie si nici nu se potriveste la orice ocazie, dar este extrem de original.
M-am bucurat sa constat ca preferata mea in materie de fashion, Victoria Beckham a adoptat stilul army in cateva randuri. Imi amintesc ca presa a acordat o gramada de articole negative la adresa ei cand la o ocazie a purtat o haina foarte "military", nu mai tin minte exact acum care era, pentru ca am cautat haine cu ea dupa acest stil si nu mai identific exact haina respectiva. Imi amintesc ca eram extrem de frustrata sa citesc faptul ca era atat de blamata, iar eu pur si simplu am adorat haina respectiva, mi s-a parut absolut senzationala.
Personal am o rochie in stilul army, de la Calliope care imi place extreme de mult. Nu am gasit poze relevante cu ea, decat pe cea de mai jos, de la ziua mea de acum 2 ani. Este pana la genunchi, este stil halat, cu nasturei de sus pana jos, cu o curea groasa super chic. Partea de tiv are o portiune destul de groasa de satin, acelasi material ca cel de pe marginea cu nasturii de sus pana jos.
Sper sa mai gasesc haine in acest stil care sa imi ia ochii pe loc.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
